CinefilBlog

Extraterestrii ce se ascund pe Pamant nu este un concept nou, dar in aventura sci-fi,  I Am Number Four avem impresia ca vedem ceva ce n-a mai fost facut in filmele obisnuite cu acest gen de subiect.  Productia Dreamworks despre un tanar extraterestru ce incearca sa se adapteze in postura de liceean intr-un mic orasel beneficiaza de o descurcareata si tanara distributie, scene de actiune acaparatoare.  Mai distractiv decat reclamele care incearca sa-l promoveze mai mult ca pe o romanta,  I Am Number Four este indreptat mai mult catre publicul tanar, dar nu-i ignora nici pe fanii sci-fi adulti.

Actorul britanic in varsta de 21 de ani, Alex Pettyfer il intruchipeaza pe Numarul Patru, un extraterestru care, impreuna cu mentorul/protectorul lui, Henri (Timothy Olyphant), traieste pe Pamant ascunzandu-se si pierdandu-se in multime.  Number Four este de fapt unul din cei noua extraterestrii de pe planeta Lorien care au fost trimisi pe Pamant cand planeta lor a fost atacata si distrusa de nemilosii Mogadorieni.  Inamicii lor i-au urmarit pe Pamant, dar trebuie sa-i omoare in ordine.  La inceputul filmului suntem martorii uciderii Numarului Trei, ceea ce inseamna – cine nu s-a prins? – ca urmeaza Numarul Patru

Number Four si Henri si-au petrecut timpul pe Pamant mutandu-se din loc in loc in efortul ca radarul Mogadorienilor sa nu-i detecteze.  Vietile lor constau in a fugi din fata oricarui potential pericol, si dupa moartea Numarului Trei (Numarul Patru stie asta pentru ca un tatuaj este desenat prin magie pe pielea lui odata cu moartea fiecarui extraterestru), el si Henri impacheteaza rapid si se indreapta spre urmatoarea destinatie : Ohio.  Sub numele de John Smith, Numarul Patru se inscrie la singurul liceu al oraselului.

Desi Henri il avertizeaza constant pe protejatul lui sa nu faca valuri, „John” nu poate controla atentia indreptata catre el datorita faptului ca e nou, aratos si evident atras de fotografa devotata, fosta majoreta si una peste alta de treaba, Sara (Dianna Agron).  Sara are un fost iubit, idiot si posesiv, Mark (Jake Abel), ce e deasemenea popular prin faptul ca e in echipa de fotbal, si apropiindu-se de Sara, John devine tinta individului si a colegilor lui fotbalisti.  John, incercand pe cat posibil sa nu iasa in evidenta, toleranta lui pentru abuz se termina cand Sara e amenintata.

John se imprieteneste rapid cu o alta victima a durilor, Sam (Callan McAuliffe), un singuratic ce prefera sa citeasca despre extraterestrii decat sa socializeze cu colegii lui. Cei doi se inteleg de minune, desi la inceput Sam nu stie despre originea si abilitatile noului sau prieten.  Totusi Sam isi da seama in curand ca e ceva ciudat in legatura cu pustiul cel nou dupa ce mainile lui se aprind si arunca cu obiecte si oameni cu mai putin efort decat noi cand incercam sa aruncam un sac de gunoi. O nota laterala : palmele luminoase si puterea crescuta sunt proaspat trezite din clipa in care John a privit-o intaia oara pe Sara.

Curand John, – in ciuda tuturor indicatiilor explicite ale lui Henri – are prima lui iubita, primul prieten adevarat si dusmani la scoala carora nu le-ar placea altceva mai mult decat sa-l trimita pe John inapoi de oriunde o fi venit. Intre timp, el si Henri raman vigilenti cautand orice semn daca nu cumva Mogadorienii (sapte indivizii tatuati, genul umanoid de creaturi in sacouri negre) le-au gasit ascunzatoarea.  Dar cu toata agitatia in urma venirii la scoala si iubirea lui Sarah pentru fotografie, chipul lui John ajunge rapid pe internet.  Mogadorienii sunt de-ajuns de rai pentru a-l vana, punand in miscare o urmarire epica in care Numarul Patru este ajutat de animalul lui extraterestru si o dura, super puternica eroina, Numarul Sase (Teresa Palmer) ce se iveste pe o motocicleta pentru a salva ziua.

Interpretarea si comparatii inevitabile

Dreamworks spera sa lanseze o noua franciza cu I Am Number Four, ce este bazata pe prima carte dintr-o serie a lui Pittacus Lore (care de fapt sunt James Frey si Jobie Hughes).  Daca se prezinta bine la box-office am putea vedea mai multe aventuri ale extraterstrilor la cinema in viitor.  Si daca vor aparea sunt lectii de invatat din aceasta prima parte.  De exemplu, e nevoie de punerea romantei pe un plan secundar si aprofundarea in cunoasterea Numarului Patru si abilitatilor lui.  I Am Number Four este mai preocupat de promovarea povestii de dragoste si sa ne faca sa intelegem ca daca Numarul Patru vine de pe o alta planeta asta nu inseamna ca el nu trebuie sa se confrunte cu problemele obisnuite ale unui liceean.  Sigur, are lumini ce-i ies din palme si poate arunca cu masini de colo-colo cu usurinta si exista o rasa de extraterestrii malefici porniti sa-l ucida, dar este si noul pusti de la scoala cu dificultati in a se adapta.  Trece prin toata drama indragostirii pentru prima oara, si este tachinat pentru ca este diferit desi nimeni nu stie prin ce e exact diferit.  Inlaturati partea sci-fi a filmului si asta veti obtine – un film obisnuit ca atatea altele.  Dar I Am Number Four este salvat de la a fi un astfel de film monoton, ci scene de actiune bine executate si joc actoricesc decent de la intreaga echipa.

Si pentru ca tot vorbim despre filme cu liceeni, similaritatile lui I Am Number Four cu Twilight nu pot fi ignorate, chiar daca prin aceasta i-am putea acoorda Twilightului o nota prea mare.  Twilight evident n-a inventat ¨intrusul ce incearca sa fie acceptat in timp ce se indragosteste pentru prima oara¨si nu detine drepturile pentru a utiliza acest rezumat.

Acestea fiind spuse, este posibil – pentru ca emfaza a fost plasata in povestea de dragoste – ca scanteia vampirilor din Twilight sa fie inlocuita cu chimia generata de extraterestrii aratosi tinerilor fani sci-fi/romance.  Filmele au multe in comun, personajul lui Alex Pettyfer, I Am Number Four intervenind peste Robert Pattinson, si fata de treaba interpretata de Dianna Agron, Sarah, ce nu vrea sa fie doar o alta eleva de liceu plina de clisee incercand sa o substituie pe Bella.

Chiar si oraselul Numarului Patru are aceeasi vibratie cu cel din Twilight.  I Am Number Four o sa fie considerat o clona extraterestra a lui Twilight chiar daca similaritatile nu au fost intentionate.

Totusi, Nimarul Patru e autentic si se poate lauda cu o interpretare mai credibila decat a celor din Twilight.  Sarah a lui Agron este cuminte si draguta (spre deosebire de Bella a lui Stewart, ce este rasfatata si tafnoasa), starul din Glee avand o performanta placuta in calitate de personaj feminin principal.

Pattinson a avut dezavantajul de a avea nevoie sa arate ca un vampir suferind aflandu-se in apropierea unei fete ce-l innebuneste provocandu-i pofta de sange, in timp ce Pettyfer poate in mod liber sa se comporte ca si cum dragostea n-ar fi o boala fatala. (uneori).

Amandoi, Edward a lui Pattinson si John al lui Pettyfer au puteri extraordinare, dar actiunile si reactionarile lui Pettyfer sunt mai umane (desi e un extraterestru) spre deosebire de Pattinson aflat in sitautii similare.

Numai timpul va spune daca agitatia din jurul lui Pettyfer (are trei filme lansate in 2011 inclusiv acesta, si se zvoneste ca e in candidatura pentru o alta serie de filme pentru tinerii adulti) este meritata si va continua sau aceasta interpretare din I Am Number Four este cea mai buna pe care o putem primi.  Pattinson a indurat acelasi chin, dar a aratat ca e capabil de mai mult decat i s-a permis in Twilight, descurcandu-se si cu roluri in productii indie (cel din Water for Elephants arata promitator).  Acelasi lucru s-ar putea intampla si cu Pettyfer.  E solid in Numarul Patru si ar fi interesant sa vedem cum se transforma in alte filme.

Aussie (Callan McAuliffe) se descurca bine fiind obsedatul de extraterestri, Sam, Timothy Olyphant este impresionant ca mentor al Numarului Patru, iar Jake Abel este un chinuitor convingator, dar premiul cel mare pentru actorie in rol secundar ii revine lui Teresa Palmer.  Acoperita cu haine din piele, cu centuri umplute cu arme, si bagand viteza sa-i salveze pe toti cu motocicleta ei rosie Ducatti, Numarul Sase al lui Palmer este sexy si periculos.

Palmer vine si pleaca in film, in timp ce povestea de dragoste a celor doi despre care am tot vorbit preia controlul, dar cand filmul se indreapta catre final, la confruntarea finala de la liceu, Palmer joaca dupa propriile reguli.  Numarul Sase al lui Palmer este o femeie a actiunii, si vai de cel care ii va sta in cale!  Daca va exista o continuare, sper ca Numarul Sase al lui Palmer sa fie promovat, ea fiind genul de personaj feminin bun de care avem mai multa nevoie.  Sarah al lui Agron isi poate avea fanii in cei romantici, dar banii mei sunt pentru Numarul Sase al lui Palmer.

Una peste alta…

In adaptarea romanului nu totul a facut calatoria de la pagina pe ecran, dar s-a capturat baza cartii.  Pierdute in adaptarea filmului au fost scene ale planetei extraterestre, alte detalii din trecutul Numarului Patru, si informatii care sa releve de ce cutia pe care Numarul Patru si Henry o luau cu ei la fiecare mutare este asa de importanta pentru supravietuirea lor.

Aceste detalii nu s-au introdus in film avand in vedere ca s-a concentrat mai mult pe povestea de dragoste.  Aceasta concentrare poate-i multumeste pe tinerii fani, dar ii dezamageste pe iubitorii sci-fi care au citit cartea si nu numai.

Totusi, in ciuda similaritatilor cu Twilight si prea multa concentrare pe povestea de dragoste, I Am Number Four este un film satisfacator de genul ¨baiatul intalneste fata¨, si cu cateva scene cu adevarat incredibile de lupta si efecte speciale.