CinefilBlog

Archive for iulie 2009

Personajele zapacite... Regizor: Mike Thurmeier, Carlos Saldanha

Distributie: Ray Romano, Queen Latifah

Durata: 94 minute

Apar dinozaurii in Ice Age! In timp ce Manny si Ellie asteapta un bebe, Diego isi mai ascute o gheara de plictiseala, iar Scrat isi sacrifica in continuare viata pentru o ghinda, lenesul Sid fura oua dintr-un cuib de dinozaur! Miscarea inteleapta aduce in scena noi personaje, care, desi fioroase, sunt foarte haioase!

Lume, pazea! Noul Ice Age face ravagii zilele astea, toata suflarea cinefila asteapta cu nerabdare sa vada daca partea asta e mai tare decat celelalte! Va asiguram noi, aveti ce vedea, mai ales ca de data asta se trece la o noua etapa prin aparitia unor noii personaje: dinozaurii! Starurile animate cu care ne-am obisnuit deja sunt aceleasi, cu trasaturi fizice neschimbat… La fel au ramas si obiceiurile unora dintre ele; veveritoiul Scrat alearga in continuare neobosit si e in stare de sacrificiul suprem pentru aceeasi vesnica ghinda, si o cam ia razna cand isi gaseste iubirea vietii! Simpatica pereche de mamuti, Manny si Ellie, asteapta un bebe, lucru care-l face pe tatic un pic obsedat de asigurarea culcusului perfect pentru micutul care urmeaza sa vina pe lume.

Sid ramane la fel de lenes si lent cum il stiti, numai ca, de aceasta data, are planuri mari: el vrea sa isi intemeieze o familie! (probabil la fel de lenesa ca el!). Fioroasa felina Diego s-a saturat sa fie tratata ca o simpla pisicuta domestica si incearca sa o faca pe durul, dar fara prea mare succes… Ei bine, cam asta e situatia, toate bune si frumoase cu eroii nostri haiosi. Dintr-o data insa, ceva se intampla! De undeva, de nicaieri, apare o creatura foarte ciudata, nemaiintalnita. E mare, foarte mare, are labe imense, o coada lunga si, cel mai grav pentru restul lumii, cate doua randuri de dinti mai ascutiti decat orice gheara de a lui Diego! Mai apare unul! Si inca unul! Dinozaurii pun stapanire pe Ice Age! De la pestisorii apelor inghetate, pana la ghinda pretioasa a lui Scrat, absolut totul incremeneste de frica! Si ca sa fie totul „prefect”, netrebnicul Sid insuseste cateva oua… de… dinozaur, evident. Hm, asta da miscare neinspirata! Ce se va intampla ramane de vazut… Oricum, nu va speriati de povestea noastra, totul se petrece intr-o maniera foarte haioasa!

Sursa: Revista Bravo

Johnny Depp pare convingator... Regizor: Michael Mann

Distributie: Johnny Depp, Christian Bale, Marion Cotillard, Billy Crudup, Leelee Sobieski

Durata: 143 minute

Povestea din “Inamicii publici”, film regizat de Michael Mann evoca decaderea “Epocii de Aur” a spargatorilor de banci, eradicata de gloantele  unui FBI ineficient si de profitul fabulos al crimei organizate.

Din pacate, filmul „Inamicii publici” este mai degraba o reverie cu banditi nascuta din dragoste pentru filme cu gangsteri decat din dorinta de a se apropia cat de cat de realitatile epocii.

In rolul gangsterului romantic, imbracat mereu la patru ace, cu palarie pe cap si mitraiera sub brat, John Dillinger, vedem un Johnny Depp carismatic, pe alocuri amuzant si adesea atasant. Pentru fanii lui Depp, dar si pentru fanii regizorului Michael Mann (Manhunter, Heat) sau pentru adeptii filmelor cu gangsteri, Inamicii publici poate fi deopotriva fascinant si dezamagitor. Filmul dureaza aproape doua ore si jumatate, iar mare parte din timp se scurge doar ca sa-l construiasca pe Dillinger ca pe un erou romantic, rebel anacronic si fara cauza. Paradoxal insa, chiar daca in invalmaseala de personaje scenaristii nu uita sa se preocupe mai intai de Dillinger, acestia pornesc de la premisa ca spectatorul e familiarizat cu existenta si activitatile lui. Asa ca, ei lasa adesea o senzatie neplacuta de glume numai de ei intelese, fara explicatii de subsol. Si ceea ce se vroia, fara indoiala, un film de proportii monumentale, sfarseste intr-un sir esuat de impuscaturi, condimentat cu o poveste de dragoste „a la Hollywood” . Idila, pe alocuri prea gonflata, care pune uneori un monopol  abuziv pe ceea ce ar fi trebuit sa fie  „Public Enemies”, se intampla intre popularul gangster si fata de la garderoba, Billie Frachette (frantuzoaica Marion Cotillard din „La Vie en Rose”, castigatoare a premiului Oscar pentru rolul lui Edith Piaf). Inexplicabila extensie a unei idile de amor fara substanta, cand ceea ce il preocupa intai de toate pe cineastul Michael Mann nu e relatia dintre un barbat si o femeie, ci aceea dintre rayfacator si legiuitor (aici Melvin Purvin alias Christian Bale). Tot ceea ce stim de fapt despre Dillinger, pe langa evadarile si spargerile de banci din palmare, este un scurt synopsis pe care, in trei randuri, i-l prezinta tinerei Billie Frachette (m-am nascut colo, am crescut dincolo). Dar asta e cu mult mai mult decat avem sa aflam vreodata despre antagonistul sau, stoicul Purvis (cel putin din filmul lui Mann, unde nu ni se spune absolut nimic). Dupa ce a avut succes in capturarea lui Pretty Boy Floyd (impuscat mortal, dupa tehnica epocii), Purvis este trimis la Chicago pentru a-l captura pe Inamicul Public Numarul 1, John Dillinger.

Intreg filmul este de aici incolo o vanatoare explicita si redutanta, a carei cea mai mare calitate este imaginea digitala High Definition (HD) care, pe langa abordarea alerta si realista pe care i-o permite tehnica, aplica intregului film o atmosfera anticipatorie, de inmormantare. Sau cel putin asta este parerea criticului Madalina Rosca de la Romania Libera.

Posterul filmului evident! Regizor: Kevin McDonald

Distributie: Russell Crowe, Ben Affleck, Rachel McAdams, Helen Mirren

Durata: 118 minute

Moartea amantei unui congresman american este punctul de pornire pentru aceasta pelicula in care s-a ales o pereche de actori cu mult succes la public: Russell Crowe si Ben Affleck. Initial regizorul Kevin McDonald i-ar fi vrut pe Brad Pitt si Edward Norton.

Unul dintre cele mai bune filme din acest an, cu o distributie remarcabila, Russell Crowe si Ben Affleck, prezinta in paralel lumea politicienilor si a ziaristilor, cu toate dedesubturile posibil de marturisit. In rolul nevestei, proaspat despartita Robin Wright Penn, stoarsa ca o lamiae si vesnic nemultumita de viata.

In 1976 se facea un film de acelasi gen, pornind de la un fapt real insa. El avea sa se numeasca „Toti oamenii presedintelui” si sa ramana in istorie. Cel de fata este o aducere la zi a unui caz relativ similar, doar ca de data aceasta e o fictiune, cel putin asa se sustine.

Unul dintre cele mai bune filme din ultima perioada, (dupa parerea criticului de film Irina Margareta Nistor) care a ajuns si pe ecranele noastre si care, pe buna dreptate, a fost apreciat de publicul obisnuit cu serialele englezesti, politiste, care dau dependenta, indiferent de varsta telespectatorului. Cei doi actori sunt remarcabili, unul pe post de politician, aparent imaculat, si celalat ziarist, mai degraba boschetar ca aspect, dar foarte fin profesionist.

Lumea politica versus cea a jurnalistilor, o prietenie indelungata si multe rasturnari de situatie in acest film ingenios pornit de la un serial TV, pe fir intervenid si o femeie despre care abia la final aflam totul.