CinefilBlog

The Grey (2011) – La limita supravietuirii

Posted on: 22 Martie 2012

Ottway (Neeson) are o slujba neobisnuita. Spre deosebire de restul tovarasilor lui ce cauta sa sustraga cat mai mult petrol muncind cinci zile pe saptamana, zi si noapte timp de sase luni excavand tundra inghetata din Alaska, ocupatia lui reala este de vanator.  Vedeti voi, niste lupi masivi si obraznici continua sa se napusteasca asupra taberei.

Cu ochii lui agili si vicleni ia tinta in vizor si ii doboara unul cate unul. Asa se face ca atunci cand avionul ala se prabuseste si Ottway e la bord e un lucru nemaipomenit.

Acum, de cand cu Taken, Liam Neeson s-a metamorfozat intr-o varianta mai in varsta a lui Jason Stathman si la cei 59 de ani ai lui este chiar tare.  Se pune cu orice, oameni sau fiare.

Incercatul si micul grup de straini procopsiti unul cu altul sunt nevoiti sa lucreze impreuna daca vor sa aiba vreo sansa.

                                  

In film apar si alti actori cunoscuti: Dermot Mulroney (My Best’s Friend’s Wedding) are un mic rol interpretand un dur aproape de nerecunoscut prin toate costumatiile alea arctice.  Frank Gillo (Warrior) joaca rolul obisnuitului razvratit ce refuza sa joace dupa regulile lui Ottway. Si mai sunt si lupii care chiar sunt capabili sa bage frica in telespectator.

      

Si inca un lucru: lupii aia nu sunt toti infometati. Ottway si baietii s-au prabusit pe teritoriul lor, asa ca in momentul atacului nu e vorba de mancare. E vorba de transmiterea unui mesaj.

 

Retul povestii e cam previzibil, dar regizorul Joe Carnhan (The A Team) pastreaza actiunea incredibil de tensionanta.  Toti arata obositi, infometati si mai presus de toate speriati. Pe masura ce numarul celor din echipaj se imputineaza scenele devin catastrofale.

 

Cel care pastreaza centrul atentiei este Neeson. El chiar filozofeaza asupra situatiei omului impotriva naturii semanand cu un Jack London plin de furie. Putin cam prostut? Un pi, dar n-o sa-i spunem asta lui Neeson. Povestile de genul acesta incearca sa te tina la fel de izolat ca personajele. De aceea se folosesc intoarcerile in zilele insorite ale lui Ottway – mai respiri si usurat pentru o clipa!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: