Distributie: Florin Piersic Jr., Claudiu Bleont, Marcel Iures

Durata: 96 minute

In anul 1941, Curzio Malaparte, corespondent de razboi al Italiei fasciste, a strabatut Romania antonesciana pentru a ajunge pe frontul din Est. Cartea de memorii scrisa dupa razboi, “Kaput”, este ecranizata partial de Radu Gabrea in “Calatoria lui Gruber”, un film corect, despre momente deloc comfortabile din istoria nationala (pogromul de la Iasi). Corectitudinea lui Gabrea este binevenita in peisajul cinematografic autohton actual, “Calatoria lui Gruber” este un film care reuseste sa isi depaseasca inteligent si limitarile bugetare are actori manevrati in roluri deloc usoare si, fara a minimaliza gravitatea evenimentelor de la Iasi, evita balacirea in mlastini lacrimogene care caracterizeaza foarte mare parte din filmele cu Holocaust. Jucat de juniorul Piersic, italianul Malaparte pastreaza si eleganta si lehamitatea actorului.

Gabrea foloseste protagonistul naucit de o alergie ca pretext pentru observatii discrete (poate chiar prea discrete pentru cinema-ul nostru specializat in lucruri evidente) despre tara si compatriotii nostri de peste timp. Gruber din titlu, alergolog renumit, are nesansa de a fi evreu si cautarile lui Malaparte prin Iasi-ul din a doua zi dupa pogrom se izbesc de mentalitatea, atitudinea si varii hachite ale mentalului nostru national. Rezulta o mixtura de absurd, tragic si meschin, cu personajele care trec de la o fanfaronada la slugarnicie intr-o clipita (Malaparte este trimis special si unul dintre jurnalistii favoriti a lui Mussolini) prin care Gabrea isi urmeaza protagonistul spre trenurile mortii, ambasada Italiei si curtea proaspat spalata de sange a politiei.

Distributie: Bradd Pitt, B.J. Novak, Janna Pallaske, Michael Baccall

Durata: 153 minute

Venit din partea lui Quentin Tarantino, cel mai cool regizor al deceniului, un film istoric de razboi si guerilla parea un pariu riscant. Rezultatul este, insa, peste cele mai optimiste asteptari: plin de suspans si umor, pe alocuri elegant, in egala masura stilat si cool, cu mitralieri, scalpari si comploturi anti-hitleriste. Ticalosii din titlu sunt un grup de guerilla de evrei americani trimisi in Franta ocupata de nazisti pentru a lichida cat mai multi dintre acestia. Misiunea si-o indeplinesc cu succes si, sub conducerea mucalitului Aldo Raine (Bradd Pitt), nazistii sunt scalpati, torturati si lichidati cu bata de baseball. In acelasi timp, in Paris, singura supravietuitoare dintr-o familie de evrei Shossana (Melanie Laurent, pur si simplu impecabila in rol) conduce, sub o identitate falsa, un cinema. Si devine obiectul dorintelor unui june erou nazist. Despre ale carui fapte de vitejie propaganda nazista tocmai ce a facut un film. La a carui premiera va veni insusi Furher-ul. Cele ce urmeaza nu sunt deloc lesne de ghicit, pentru ca in ciuda unei atentii maniacale la reconstructia de epoca (costume, accesorii, detalii, decoruri), Tarantino ofera o viziune foarte fresh si iconocalsta asupra istoriei celui de-al Doilea Razboi Mondial. Manevrat cu o abilitate divina, suspansul inglobeaza roluri remarcabile (Christoph Waltz este inegalabil in rolul vanatorului de evrei sarmant, malefic si caricatural, de unde si premiul de interpretare de la Cannes, Diane Kruger remarcabila in rol de spioana), schimburile de replici sunt antologice si prin film vibreaza trimiteri cinematografice spre filme de razboi ale deceniilor trecute. Un film antologic, distractiv, cu suspans veritabil si doze sanatoase de tupeu.

“Ticalosi fara glorie” reinventeaza istoria

Dupa primul weekend de la lansarea internationala, pelicula realizata de Quentin Tarantino a avut cele mai bune incasari din intreaga cariera a regizorului.

Potrivit unui zvon, care a devenit deja o legenda marca Hollywood, Bradd Pitt nu-si mai aduce aminte ca a acceptat sa joace rolul principal in acest film, cel al locotenentului Aldo Raine. Invoirea verbala ar fi avut loc, se pare, dupa o noapte de pomina, in care Tarantino si Pitt au golit cinci sticle de vin si au consumat marijuana.

“Ticalosi fara glorie” (“Inglourious Basterds”) este o imbinare ciudata de western si film de razboi, presarat cu aluzii si parodii la filme casice, asa cum i-a obisnuit Tarantino, un mare cinefil, pe fanii sai fideli. Actiunea are loc in timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, in Franta ocupata de nazisti. Locotenentul Aldo Raine conduce un grup de soldati evrei, numiti “”The Basterds” (ticalosii), care au un singur scop: razbunarea impotriva nazistilor. Ei o “adopta” pe actrita si agenta sub acoperire de origine germana Bridget von Hammersmark (interpretata de Diane Kruger) intr-o misiune al carui scop este lichidarea liderilor celui de-al treilea Reich. Ceea ce se intampla dupa este reinventare plina de creativitate a celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Nazistul, cel mai bun actor

Filmul care are in engleza un titlu in engleza scris gresit intentionat (“inglorious bastards” este forma corecta), a putut fi vizionat pentru prima oara la Festivalul de la Cannes de anul acesta. Criticii si juriul l-au laudat  pe actorul german Crishtoph Waltz, interpretul colonelului nazist Hans Landa, si i-au dat si premiul pentru Cel mai bun actor.

In pelicula mai joaca Eli Roth (regizorul filmului “Hostel”) si Mike Myers, iar narator este Samuel L. Jackson, un mai vechi colaborator al lui Tarantino.

Ziarul Adevarul

Distributie: Sandra Bullock, Ryan Reynolds, Mary Steenburgen, Betty White, Oscar Nunez

Durata: 107 minute

Daca te iei dupa titlu (de fapt, varianta in limba romana, Vrei sa te insori cu mine?) s-ar zice ca e vorba despre o comedioara prafuita, de tipul acelora ce se produceau la kilogram prin anii ’50 – ’60 si pe care le descoperi, din cand in cand, ratacite pe vreun post TV.

Daca te iei dupa trailerul meserias facut, s-ar zice ca e comedia mult asteptata: capete de afis, situatii comice explozive si/sau picante, peisaje monden-exotice, replici savuroase. Daca vezi filmul intr-o sala de cinema cu aer conditionat (cand afara e canicula) si esti (cu mintea) in vacanta, atunci poti zice ca ti-ai gasit filmul potrivit.

Caci asta si e “The Proposal”- o comedie de vara! De fapt, asa a fost si lansat la 19 iunie in SUA (cu un succes de box office impresionant – 33.626.598 dolari incasati in doar primul weekend!). Asadar, nimic care sa streseze, totul ca sa binedispuna! Incepand de la poveste care, departe de a fi originala, prezinta o variatiune pe eterna tema a nebanuitelor cai si jocuri ale dragostei. Ea e un important editor de carte din New York si o sefa foarte dura. El, asistentul ei, e un baiat destoinic si dornic sa-si faca o cariera in domeniu. Pana aici nimic grav si ingrijorator, chiar daca Sandra Bullock – “sefa cea odioasa”, – “vrajitoarea calare pe matura” – arunca priviri cumplite a la Cruela de Vil. Stim cu totii (ca doar ii cunoastem filmografia!) ca ea a fost si va ramane intotdeauna o fata cu inima de aur. Iar el, Ryan Reynolds, are o figura simpatica a la Jack Lemmon si e un actor din ce in ce mai curtat de Hollywood, asa ca acestea fiind datele problemei, e musai sa se puna de o idila – ca doar am mai vazut filme! E evident ca si scenaristul Pete Chiarelli a mai vazut filme si chiar a citit si piese de teatru, asa ca dupa aceasta introducere gen “Diavolul se imbraca de la Prada”, urmeaza o varianta hollywoodiana, petrecuta in Alaska si filmata la nord de Boston, a shakespearianei Imblanziri a Scorpiei, “Femeia indaratnica”. Cum se ajunge aici?! Pai, ea e de fapt canadianca si, intrucat a eludat o viza de lucru, risca sa fie deportata1 El e holtei, asa ca intrebarea din titlul romanesc decurge firesc, caci numai asa, maritata cu un american get-beget, scapa sa nu fie returnata in Canada. Si pentru ca e vara si cald, actiunea filmului se muta in Alaska, la Sitka, unde exista: o bunica ce tocmai isi serbeaza cei 90 de ani si danseazape ritmuri indigene, o afacere de familie prospera, o iubita din copilarie, un catel rapit de vulturi, un pled cu puteri fertilizatoare, o rochie de mireasa veche de o juma’ de secol, un localnic cu multiple meserii, inclusiv cea de dansator de striptease. Si, ca bonus, o Sandra Bullock (44 de ani) goala(!) si care arata foarte bine. De altfel, actritei i-a placut atat de mult personajul (“Personajul lui Marharet a fost construit asa cum se construiesc de obicei personajele masculine, care sunt in general cele mai suculente. Sefii au voie sa fie complicati, neatragatori, ursuzi, dificili si amuzanti. Personajele feminine nu apar de obicei descrise asa”, arata Bullock), incat s-a implicat in film nu doar ca interpreta, ci si ca producator executiv. In ceea ce o priveste pe regizoarea Anne Fletcher, ea baleteza abil pe aceasta partitura (ca doar e de meserie-coregraf). In orice caz se descurca mult mai bine cu toate aceste personaje decat cu “Cele 27 de rochii/27 Dresses, filmul ei precedent. Nu mai are rost sa va spunem ca filmul e cu happy-end, chiar daca in peisaj apare si un intransigent ofiter al Biroului de Imigrare. Ceea ce vrem totusi sa va mai spunem e ca tandemul Sandra Bullock – Ryan Reynoldsfunctioneaza bine, ca sunt in film cateva replici si situatii savuroase si ca aceasta comedie care, evident, a fost facuta cu placere si relaxare, chiar reuseste sa te binedispuna. Ceea ce nu e putin lucru.

Viorica Bucur – Romania Libera.

Distributie: Ray Romano, Queen Latifah

Durata: 94 minute

Apar dinozaurii in Ice Age! In timp ce Manny si Ellie asteapta un bebe, Diego isi mai ascute o gheara de plictiseala, iar Scrat isi sacrifica in continuare viata pentru o ghinda, lenesul Sid fura oua dintr-un cuib de dinozaur! Miscarea inteleapta aduce in scena noi personaje, care, desi fioroase, sunt foarte haioase!

Lume, pazea! Noul Ice Age face ravagii zilele astea, toata suflarea cinefila asteapta cu nerabdare sa vada daca partea asta e mai tare decat celelalte! Va asiguram noi, aveti ce vedea, mai ales ca de data asta se trece la o noua etapa prin aparitia unor noii personaje: dinozaurii! Starurile animate cu care ne-am obisnuit deja sunt aceleasi, cu trasaturi fizice neschimbat… La fel au ramas si obiceiurile unora dintre ele; veveritoiul Scrat alearga in continuare neobosit si e in stare de sacrificiul suprem pentru aceeasi vesnica ghinda, si o cam ia razna cand isi gaseste iubirea vietii! Simpatica pereche de mamuti, Manny si Ellie, asteapta un bebe, lucru care-l face pe tatic un pic obsedat de asigurarea culcusului perfect pentru micutul care urmeaza sa vina pe lume.

Sid ramane la fel de lenes si lent cum il stiti, numai ca, de aceasta data, are planuri mari: el vrea sa isi intemeieze o familie! (probabil la fel de lenesa ca el!). Fioroasa felina Diego s-a saturat sa fie tratata ca o simpla pisicuta domestica si incearca sa o faca pe durul, dar fara prea mare succes… Ei bine, cam asta e situatia, toate bune si frumoase cu eroii nostri haiosi. Dintr-o data insa, ceva se intampla! De undeva, de nicaieri, apare o creatura foarte ciudata, nemaiintalnita. E mare, foarte mare, are labe imense, o coada lunga si, cel mai grav pentru restul lumii, cate doua randuri de dinti mai ascutiti decat orice gheara de a lui Diego! Mai apare unul! Si inca unul! Dinozaurii pun stapanire pe Ice Age! De la pestisorii apelor inghetate, pana la ghinda pretioasa a lui Scrat, absolut totul incremeneste de frica! Si ca sa fie totul “prefect”, netrebnicul Sid insuseste cateva oua… de… dinozaur, evident. Hm, asta da miscare neinspirata! Ce se va intampla ramane de vazut… Oricum, nu va speriati de povestea noastra, totul se petrece intr-o maniera foarte haioasa!

Sursa: Revista Bravo

Distributie: Johnny Depp, Christian Bale, Marion Cotillard, Billy Crudup, Leelee Sobieski

Durata: 143 minute

Povestea din “Inamicii publici”, film regizat de Michael Mann evoca decaderea “Epocii de Aur” a spargatorilor de banci, eradicata de gloantele  unui FBI ineficient si de profitul fabulos al crimei organizate.

Din pacate, filmul “Inamicii publici” este mai degraba o reverie cu banditi nascuta din dragoste pentru filme cu gangsteri decat din dorinta de a se apropia cat de cat de realitatile epocii.

In rolul gangsterului romantic, imbracat mereu la patru ace, cu palarie pe cap si mitraiera sub brat, John Dillinger, vedem un Johnny Depp carismatic, pe alocuri amuzant si adesea atasant. Pentru fanii lui Depp, dar si pentru fanii regizorului Michael Mann (Manhunter, Heat) sau pentru adeptii filmelor cu gangsteri, Inamicii publici poate fi deopotriva fascinant si dezamagitor. Filmul dureaza aproape doua ore si jumatate, iar mare parte din timp se scurge doar ca sa-l construiasca pe Dillinger ca pe un erou romantic, rebel anacronic si fara cauza. Paradoxal insa, chiar daca in invalmaseala de personaje scenaristii nu uita sa se preocupe mai intai de Dillinger, acestia pornesc de la premisa ca spectatorul e familiarizat cu existenta si activitatile lui. Asa ca, ei lasa adesea o senzatie neplacuta de glume numai de ei intelese, fara explicatii de subsol. Si ceea ce se vroia, fara indoiala, un film de proportii monumentale, sfarseste intr-un sir esuat de impuscaturi, condimentat cu o poveste de dragoste “a la Hollywood” . Idila, pe alocuri prea gonflata, care pune uneori un monopol  abuziv pe ceea ce ar fi trebuit sa fie  ”Public Enemies”, se intampla intre popularul gangster si fata de la garderoba, Billie Frachette (frantuzoaica Marion Cotillard din “La Vie en Rose”, castigatoare a premiului Oscar pentru rolul lui Edith Piaf). Inexplicabila extensie a unei idile de amor fara substanta, cand ceea ce il preocupa intai de toate pe cineastul Michael Mann nu e relatia dintre un barbat si o femeie, ci aceea dintre rayfacator si legiuitor (aici Melvin Purvin alias Christian Bale). Tot ceea ce stim de fapt despre Dillinger, pe langa evadarile si spargerile de banci din palmare, este un scurt synopsis pe care, in trei randuri, i-l prezinta tinerei Billie Frachette (m-am nascut colo, am crescut dincolo). Dar asta e cu mult mai mult decat avem sa aflam vreodata despre antagonistul sau, stoicul Purvis (cel putin din filmul lui Mann, unde nu ni se spune absolut nimic). Dupa ce a avut succes in capturarea lui Pretty Boy Floyd (impuscat mortal, dupa tehnica epocii), Purvis este trimis la Chicago pentru a-l captura pe Inamicul Public Numarul 1, John Dillinger.

Intreg filmul este de aici incolo o vanatoare explicita si redutanta, a carei cea mai mare calitate este imaginea digitala High Definition (HD) care, pe langa abordarea alerta si realista pe care i-o permite tehnica, aplica intregului film o atmosfera anticipatorie, de inmormantare. Sau cel putin asta este parerea criticului Madalina Rosca de la Romania Libera.

Distributie: Russell Crowe, Ben Affleck, Rachel McAdams, Helen Mirren

Durata: 118 minute

Moartea amantei unui congresman american este punctul de pornire pentru aceasta pelicula in care s-a ales o pereche de actori cu mult succes la public: Russell Crowe si Ben Affleck. Initial regizorul Kevin McDonald i-ar fi vrut pe Brad Pitt si Edward Norton.

Unul dintre cele mai bune filme din acest an, cu o distributie remarcabila, Russell Crowe si Ben Affleck, prezinta in paralel lumea politicienilor si a ziaristilor, cu toate dedesubturile posibil de marturisit. In rolul nevestei, proaspat despartita Robin Wright Penn, stoarsa ca o lamiae si vesnic nemultumita de viata.

In 1976 se facea un film de acelasi gen, pornind de la un fapt real insa. El avea sa se numeasca “Toti oamenii presedintelui” si sa ramana in istorie. Cel de fata este o aducere la zi a unui caz relativ similar, doar ca de data aceasta e o fictiune, cel putin asa se sustine.

Unul dintre cele mai bune filme din ultima perioada, (dupa parerea criticului de film Irina Margareta Nistor) care a ajuns si pe ecranele noastre si care, pe buna dreptate, a fost apreciat de publicul obisnuit cu serialele englezesti, politiste, care dau dependenta, indiferent de varsta telespectatorului. Cei doi actori sunt remarcabili, unul pe post de politician, aparent imaculat, si celalat ziarist, mai degraba boschetar ca aspect, dar foarte fin profesionist.

Lumea politica versus cea a jurnalistilor, o prietenie indelungata si multe rasturnari de situatie in acest film ingenios pornit de la un serial TV, pe fir intervenid si o femeie despre care abia la final aflam totul.

Distributie: David Bateson

Durata: 79 minute

Premiera in Romania: 5 iunie 2oo9

Nu te-ai fi gandit niciodata la un desen animat care are drept personaj principal o rama, nu-i asa? Ei bine, nici Barry, un tanar-rama, nu ar fi crezut ca viata lui va fi demna de o poveste care sa faca inconjurul lumii. Satul de lipsa de respect pe care i-o arata celelalte vietati, care spun numai lucruri urate despre rame, crede despre cariera lui ca nu poate evolua decat catre ub post plictisitor in managementul industriei ingrasamintelor. Totul se chimba in momentul in care descopera un disc de vinil si decide sa intemeieze cea mai mare trupa disco a tuturor vremurilor.

Distributie: Lindsay Lohan, Cheryl Hinesen

Durata: 89 minute

Premiera in Romania: 19 iunie 2oo9

Tu ce ai face ca sa iti pastrezi serviciul? Pusa in fata concedierii, Thea (Lindsay Lohan), secretara la o editura, pretinde ca este insarcinata. Dupa aceasta minciuna, nu numai ca nu este data afara, dar seful ei vrea sa scoata o carte dupa cum e sa fii in aceasta stare. Si pentru ca totul sa se complice mai mult, coordonatorul volumului este aratosul frate al sefului, Nick, de care Thea se simte irezistibl atrasa. Colegele, care nu o inghiteau pana acum, incep sa o simpatizeze, si ajunge chiar sa fie invitata la emisiunu de televiziune pentru a povesti cum este sa fii insarcinata. Totul este sa reuseasca sa pastreze secretul timp de noua luni…

Voci: Cristopher Plummer, Edward Asner

Durata: 96 minute

Premiera in Romania: 12 iunie 2oo9

Carl (Christopher Plummer) este un pensionar septuagenar care decoleaza, asemenea eroinei din “Vrajitorul din Oz”, impreuna cu casa spre o lume de basm. De data aceasta, de vina este chiar proprietarul, care reuseste performanta cu ajutorul unor baloane multicolore. Tinta lui este sa scape de zgarie-norii care i-au inconjurat casuta, dar si sa se tina de promisiunea pe care i-a facut-o sotiei sale decedate, aceea de a explora lumea intreaga. Lucrurile se complica pentru ca, in momentul “decolarii”, pe prispa casei sale se afla un baietas buclucas cu care va trebui sa imparta aventurile.

De aceasta animatie extrem de reusita (la al carui dublaj insa trebuie sa fac o corectura, vocea batranului morocanos nu este a lui Johnny Raducanu, desi desigur ca ne-ar fi placut, ci a unui actor consacrat in domeniu si obisnuit cu copiii spectatori de la Teatrul “Ion Creanga” : Boris Petrof) au profitat pana si vanzatorii de masini, desi ar fi fost mai firesc sa o faca cei de la case, ca tot e la moda.

Un desen animat adorabil, povestea unui batranel sa mearga la azil, solutie care nu-i surade, drept care porneste la drum cu casa cu tot. Un 3D care nu trebuie ratat, intre altele si pentru ca este foarte frumos colorat. Nu lipsesc nici animalutele de tot felul, dintre cele mai ciudate si mai atasante (fireste nu chiar toate). Mai mult, filmul iti face pofta de o plimbare cu dirijabilul.

Desenul animat cu casa zburatoare care fuge de amenintarea interprinzatorilor constructori de zgarie nori te face sa te gandesti ca poate asa ar fi trebuit sa procedeze si Biserica Armeneasca din Bucuresti, ca sa scape de colosul in flacari, pe care nu l-a vrut ca vecin. Relatia dintre batranelul morocanos si copilasul mult prea saritor este una de urmarit cu atentie.

Regia: Sarah Sugarman

Scenariul: Dyan Sheldon, Gail Parent

Distributie: Linsday Lohan, Adam Garcia, Alison Pill, Megan Fox

Durata: 89 minute

Bazat pe cartea lui Dyan Sheldon, filmul prezinta povestea lui Mary, sau Lola (Linsday Lohan) cum ii placea sa i se spuna, care locuia in centru universului, New York dar din pacate mama ei s-a mutat pe o alta planeta, Deadwood, New Jersey asa ca a trebuit sa o urmeze. Aceasta mutare nedorita i-a spulberat visul de a deveni o actrita celebra si imendiat intra intr-un soc emotional. Din pacate acum ea nu mai putea infrunta realitatea, trebuie sa spuna adio caminului copilariei, stimularii intelectuale si spirituale, dar si Broadwayului !

Protestul ei si modalitatea de a-si apara familia in acest nou orasel mic il constituie personalitatea de mincinoasa pe care o adopta, si care pe parcursul derularii evenimentelor vor iesi la iveala. Pentru inceput isi decoreaza dormitorul, transformandu-l intr-un templu dedicat lui Stu Wolff, (Adam Garcia) membru al unei trupe extrem de populare considerat de ea cel mai mare poet de la Shakespeare incoace, un interpret mult mai profund, cu implicatii mai adanci in arta sa ale carui versuri au inspirat milioane de fete, dar mai ales pe ea ! El este liderul trupei Sidarthur.

Ea se imprieteneste cu Ella (Alison Pill) cea care se imbraca precum o nevasta de politician si nu putea sa minta. Dupa ceva timp, Lola va avea ocazia sa isi puna in valoare talentul de actrita castigand rolul principal in urma unei auditii in care se opta pentru modernizarea unei piese de George Bernard Shaw.

Insa inevitabilul s-a produs iar trupa pentru care avea o etractie obsesiva se destrama ! Va dati seama ca e devastata ! Impreuna cu cea mai buna prietena a ei va pleca insa la ultimul concert intentionand sa mearga si la petrecerea de dupa. Ajungand pe strazile New Yorkului il gasesc pe idolul lor, caci era si al lui Ella in gunoi, mort de beat si frustrat ca toata lumea vrea ceva de la el ! Dupa ce povestea le este verificata la politie, ca n-au scapat nici de asta pleaca la petrecere. Ce ofticoasa o sa fie rivala ei cand o sa vada ca ea a fost la party ! Dar in timpul petrecerii este dezamagita de idolul ei care pare mai degraba materialist decat doritor de transmiterea unui mesaj benefic adolescentilor…

Un film despre ambitie adolescentina, presarata cu mult umor si ironie, un film in care viselor li se acoorda o importanta foarte mare si in care celebritatea ta favorita poate fi chiar langa tine !